Femei care au schimbat lumea: Michelle Obama! S-a târât din noroaie ca să schimbe lumea, după care s-a retras în plină glorie

A fost săracă și a crescut într-o cocioabă. Conform statisticilor, părea condamnată. Dar a muncit, a învățat și a răzbit. S-a născut nimeni și în 2016 ajunsese, probabil, cea mai celebră femeie din lume. Nu doar pentru că era nevasta președintelui. Ci pentru că ea îl făcuse președinte pe acel om. Și, mai ales, pentru că milioane de oameni au visat și încă visează ca ea însăși să candideze pentru funcția de președinte. Doamnelor și domnilor, Michelle Obama.

De la fata instalatorului la nevasta președintelui

Michelle LaVaughn Robinson s-a născut pe 17 ianuarie 1964, într-un oraș ale cărui suburbii erau, pe atunci, măcinate de sărăcie și disperare. Chicago se numește orașul și poate cititorilor români le sună măreț, dar, credeți-ne, nu era nimic luxos sau măcar decent în condițiile în care Michelle și familia ei trăiau, într-un bungalou înghesuit dintr-o suburbie din sud. Cu tatăl instalator și mama casnică, Michelle și Craig (fratele ei mai mare) au știut de la bun început că școala e singura lor șansă, așa că s-au agățat de ea cu disperare. În fond, străbunicii lor atât dinspre tată cât și dinspre mamă fuseseră sclavi pe diverse plantații din sudul țării, iar cei doi copii știau prea bine că sărăcia este o boală ereditară.  Michelle s-a remarcat rapid drept cel mai bun elev din școala ei, asta deși era nevoită să facă naveta timp de șase ore (dus-întors) pentru a merge la cursuri. Nici acasă nu îi era ușor: familia săracă făcea tot posibilul ca Michelle să aibă acces la o educație aleasă și îi cumpărau deseori cărți, ba chiar au reușit să o trimită la cursuri de pian la o prietenă de familie, dar veniturile mici și scleroza multiplă de care suferea tatăl Fraser (singurul care muncea din familie) făceau existența celor patru foarte dificilă. Tatăl Michellei avea să moară, de altfel, în 1991, cu mult timp înainte să-și vadă fata trăind măreția gloriei.

Michelle a absolvit liceul ca șefă de promoție și a fost acceptată la prestigioasă Princeton University. Mai târziu își va fi amintit că mai mulți profesori și chiar membri ai familiei au avertizat-o că ”își setase așteptările prea sus”. Dar Michelle era o luptătoare. Și a luptat nu doar cu ea însăși, ci cu discriminare rasială și de gen, fiind una dintre puținele femei de culoare de la acea vreme admise la Princeton. Își amintește amuzată cum părinții primei ei colege de cameră la cămin au făcut toate demersurile posibile ca să-și mute fiica din acea cameră, pentru că nu voiau s-o împartă cu o persoană cu pielea de altă culoare. După ce a absolvit și Princeton, Michelle Robinson și-a dat doctoratul în drept, de data aceasta la Harvard. La o zi după, scria fericită în jurnalul personal: ”mi-am demonstrat mie însămi că pot fi în același timp genială, femeie și neagră”.